Studiu: Efectele unui atac terorist în România ar fi dezastruoase

Potrivit unui studiu realizat recent de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) al UBB din Cluj-Napoca, intitulat „Cum poate România să prevină amenințările teroriste?”, țara a fost ferită până acum de atacuri teroriste pe teritoriul său, „însă nu există garanții că această situație favorabilă va persista”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Statul trebuie să profite de acest context favorabil pentru a pune la punct un cadru legislativ care să contribuie la scăderea riscurilor pe termen lung, printr-un proces care să permită reconstruirea unor punți de comunicare între instituțiile din domeniu și societatea civilă și reclădirea încrederii populației în instituțiile fundamentale ale democrației. Efectele unor atacuri în România ar putea să fie substanțiale din cauza problemelor de funcționare a democrației, reflectate într-un nivel scăzut al încrederii în instituții, iar măsurile adoptate ar trebui să țină cont prioritar de acest tip de vulnerabilitate. Analizele atacurilor transnaționale din ultimii ani au arătat că acestea sunt mai probabile atunci când există un potențial ridicat de destabilizare socială”, se arată în document.

Autorii studiului au susținut că atacurile teroriste recente din Franța au găsit România în plină criză politică, coroborată cu o discuție pe teme de securitate generată de tragedia din Colectiv, iar odată cu protestele care au urmat în urma incendiului din Capitală, „s-a manifestat un nou simptom al unei probleme care sapă la temelia democrației românești de mai mult timp: criza de încredere în instituții ale statului român”.

„Pe lângă faptul că protestele au contribuit la demisia Guvernului Ponta și au declanșat procesul care a dus la învestirea Guvernului Cioloș, mesajul lansat din stradă a fost receptat și transpus în discursul public de președintele Iohannis și de noul prim-ministru: există o criză majoră de încredere a cetățenilor în instituții fundamentale ale statului român, iar aceste instituții și liderii lor trebuie să acționeze în sensul recâștigării acesteia. Iar lipsa de încredere în instituții duce la următoarea întrebare: dacă statul român nu este capabil să prevină sau să răspundă în mod adecvat unor pericole convenționale, precum incendiile, este el capabil să protejeze populația în cazul unor amenințări teroriste?”, s-au întrebat autorii studiului.

Ei au propus patru categorii de măsuri care vizează reducerea șanselor de a avea atacuri și limitarea efectelor negative, prima fiind creșterea transparenței instituțiilor cu atribuții de securitate națională, și au menționat că este important ca schimbările de legislație cu implicații asupra securității naționale să aibă loc în condiții ridicate de transparență.

„Un grad ridicat de transparență a instituțiilor publice este o condiție necesară pentru o bună eficiență, iar instituțiile cu atribuții de securitate nu fac excepție. Dimpotrivă, în cazul lor, transparența ar conduce la o utilizare mai bună a resurselor și ar preîntâmpina corupția și derapajele nedemocratice. În plus, ar facilita cooperare din partea cetățenilor. O componentă importantă a reactualizării cadrului legislativ privind siguranța națională trebuie să aibă în vedere controlul civil asupra serviciilor secrete. În orice democrație consolidată sunt necesare deopotrivă existența unor servicii secrete suficient de puternice și dotate cu resursele umane, financiare și tehnice necesare pentru îndeplinirea misiunilor, dar și existența unor mecanisme de control din partea societății, care să prevină abuzurile și lipsa de transparență în activitatea serviciilor”, se subliniază în studiul UBB.

Reprezentanții UBB au arătat că un control parlamentar prin intermediul unor comisii de specialitate reprezintă mecanismul de control cel mai des întâlnit în rândul democrațiilor, inclusiv la nivelul UE, dar România se distinge prin prisma faptului că activitatea de control este exercitată de comisii formate exclusiv din membri ai Parlamentului, „în care, adeseori, se regăsesc foști angajați SRI sau absolvenți ai unor studii în cadrul SRI, pe când în alte democrații există implicare și din afara Parlamentului”.

„Pentru a putea realiza un control eficient al activității serviciilor secrete este important ca membrii comisiilor de control (parlamentare sau independente) să dețină acces la informații secrete, ceea ce ridică alte provocări. Astfel, accesul unui număr mare de politicieni la informații secrete crește riscul de a folosi aceste informații pentru atingerea unor scopuri politice. În același timp, implicarea tuturor forțelor politice din Parlament și sporirea rolului opoziției în activitatea de control, precum și implicarea unor experți apolitici în proces reduce riscul de scurgeri de informații și folosirea abuzivă a informațiilor”, au arătat autorii studiului.

În document se mai arată că regândirea cadrului legal cu privire la securitatea națională trebuie să aibă în vedere eficientizarea mecanismelor de control asupra serviciilor secrete, prin includerea în proces a unor experți apolitici, parte a societății civile, care pot fi incluși în comisiile parlamentare sau pot funcționa ca un corp independent și care pot acționa ca o punte între serviciile secrete și public.

„Este necesară informarea populației cu privire la măsurile deja prevăzute de cadrul legislativ, precum și identificarea unor mijloace care să asigure o mai bună implementare a legislației în ceea ce privește cooperarea între instituții. Cadrul legislativ deja existent prevede unele instrumente menite să prevină amenințările prin intermediul cooperării și implicării populației, însă acestea sunt prea puțin mediatizate. De exemplu, există încă din 2004 un număr de telefon de tip Telverde (0800800100) pus la dispoziția populației pentru semnalarea riscurilor teroriste”, se menționează în studiu.

De asemenea, autorii studiului consideră că sunt necesare măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de reprezentare politică a cetățenilor „pentru a reduce șansele de radicalizare ale unor categorii de cetățeni și pentru a crește gradul de încredere în instituțiile politice cu atribuții privind siguranța națională”.

„Din perspectiva stabilității politice, a încurajării participării politice în România și a separației puterilor în stat, sunt necesare măsuri de reformă constituțională și legislativă, menite să crească nivelul de încredere al cetățenilor în instituțiile politice și să stimuleze implicarea acestora. Instabilitatea politică, lipsa coeziunii sociale, lipsa încrederii în instituțiile statului sau chiar pierderii legitimității statului în raport cu societatea sau cu grupuri din cadrul ei se numără printre posibilele cauze care favorizează apariția terorismului «intern» sau a unor vulnerabilități în fața terorismului transnațional”, se mai arată în document.

Totodată, reprezentanții UBB sunt de părere că revizuirea Constituției trebuie să abordeze cât mai curând câteva aspecte care țin de funcționarea și relația dintre puterile statului, în primul rând, fiind vorba de problema imunității parlamentare, în condițiile în care felul în care este reglementată și utilizată acum „reprezintă una dintre principalele cauze ale încrederii scăzute a cetățenilor în Parlament”.

„În al doilea rând, problema delegării legislative, de la articolul 115, pentru a stopa abuzului ordonanțelor de urgență. Acest abuz reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat. Concomitent, mecanismele interne de lucru ale Parlamentului trebuie eficientizate, pentru a limita tentația Guvernului de a folosi aceste acte ca pe un mijloc de a grăbi implementarea unor prevederi legale importante. Revizuirea Constituției ar constitui un prilej bun pentru o dezbatere tranșantă pe tema drepturilor minorităților și statutului acestora, în special al minorității maghiare, ale cărei solicitări au fost cel mai adesea considerate exagerate după 1990”, se susține în studiu.

Conform autorilor studiului, cazul atentatului eșuat de la Târgu Secuiesc și manifestările de solidarizare cu persoana acuzată ilustrează faptul că există în continuare un potențial de radicalizare pe fondul frustrărilor acumulate în comunitatea maghiară.

Reprezentanții UBB au mai spus că legislația electorală trebuie îmbunătățită pentru a crește gradul de transparență al alegerilor organizate în România, prin îmbunătățirea procedurilor de organizare a alegerilor, de numărare a voturilor și prin accesul neîngrădit al observatorilor în fiecare moment al procesului.

O ultimă recomandare făcută de autorii studiului UBB se referă la faptul că România trebuie să fie parte a efortului internațional de remediere a surselor prime ale terorismului, fiind important ca țara să continue să își satisfacă angajamentele internaționale în spiritul loialității și al prudenței.

„Fiind un fenomen global, terorismul este în măsură să afecteze țara noastră chiar dacă pericolele imediate sunt reduse. Astfel, mai mulți cetățeni români au fost uciși în atentatele majore din Europa din ultimii zece ani, iar fenomenul criminalității organizate transnaționale, unul dintre factorii favorizanți ai terorismului, presupune cooperarea activă între statele europene. Dar, în același timp, România trebuie să urmărească un echilibru între angajamente și suveranitatea națională – suveranitatea de a-și stabili prioritățile și de a acționa conform nevoilor interne și geostrategic. În același timp, este de dorit ca România să își contureze mai clar ambițiile de actor regional, în condițiile în care, ca stat de frontieră UE, ocupă o pozitie strategică și contextul geopolitic și confluența de problematici din această zonă evidențiază acest lucru”, se arată în studiu.

Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) este un think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul UBB din Cluj-Napoca. CSD a dezvoltat, de-a lungul timpului, proiecte de cercetare și analize cu precădere din perspectivă comparată, cu o importantă componentă aplicată, pe teme ca democratizare, migrație, etnicitate, educație civică, design instituțional sau comportament electoral. Centrul a colaborat cu instituții precum Parlamentul României, Administrația Prezidențială, instituții ale administrației locale sau organizații ale societății civile.

Echipa de cercetare a centrului reunește cadre didactice și de cercetare de la Departamentul de Științe Politice al FSPAC, colaboratori de la alte facultăți ale UBB, profesori din universități partenere din străinătate și studenți doctoranzi de la Departamentul de Științe Politice.